Parohia Adormirea Maicii Domnului Vânători, Piatra Neamţ face parte din Protopopiatul Piatra Neamţ, aparţine administrativ de municipiul Piatra Neamţ şi este situată la ieşirea din Piatra Neamţ spre Bacău, de o parte şi de alta a şoselei spre Bacău, de la Regiment până la limita oraşului cu com. Dumbrava Roşie. În anii din urmă parohia cuprindea o suprafaţă mult mai mare, dar s-au desprins din ea parohiile Sf. Împăraţi, Gara Veche şi Naşterea Maicii Domnului, Mărăţei III.
Biserica parohială cu Hramul„Adormirea Maicii Domnului” este situată sub un dâmb, pe partea dreaptă a şoselei Piatra Neamţ - Bacău, pe malul stâng al râului Bistriţa. Este îndosită înadins şi ferită de ochii lumii, deoarece satul Vânători a jucat un rol istoric însemnat, locuitorii făcând straja şi păzind intrarea în târg, de aici şi numele de Vânătorii Pietrei.
Această Biserică este construită din lemn şi datează din anul 1776. Pe uşa veche a Bisericii se află următoarea inscripţie: „Această Biserică a fost făcută prin silinţa şi prin cheltuiala lui Ioil, egumen de Bisericani, 1776. IS.HR.NI.KA.”
Ctitorul bisericii este acest Ioil, egumen de Bisericani.
Nu se știe data târnosirii și nici numele arhiereului care a oficiat slujba, deasemenea nici o altă dată de resfințire.
Arhitectura: planul şi forma Bisericii, precum şi aspectul exterior aparţin unui stil specific moldovenesc în formă de cruce, de 18 m lungime şi 5 m lăţime. Înălţimea la streaşină este de 4 m iar la coamă de 7 m. Are o singură turlă rotundă din lemn şi este acoperită cu draniţă. Turnul care serveşte drept clopotniţă are 15.7 m înălţime. Iniţial au fost 2 clopote, acum sunt 3. Biserica este împărţită după datina bisericilor ortodoxe în 4 părţi: altar, naos, pronaos şi pridvor. Este căptuşită cu scândură în interior şi exterior şi are 2 uşi: la intrare şi la Sf. Altar. Nu au existat şi nu există picturi.
Catapeteasma iniţială a fost lucrată din lemn de tei şi stejar ,de rară valoare artistică şi istorică şi se păstrează astăzi la muzeul Mănăstirii Văratec. Nu se cunosc numele sculptorului şi pictorului care au lucrat- o.
Obiecte cu valoare artistică şi istorică: 2 icoane , a Mântuitorului şi a Maicii Domnului, durabile şi frumos pictate.
Fapte de cultură legate de această Biserică şi momente importante din istoria ei: nu tot timpul acest sat a fost parohie, ci a fost filiala parohiei Cut şi abia în 1937 s-a înfiinţat parohia Vânătorii Pietrei. Aici au slujit preoţii Cezar Andronic, Neculai Capşa, Diomid Pali, Constantin Munteanu, Ioan Bucur, Neculai Grimalschi și ioan gherasim. Satul Vânătorii Pietrei este foarte vechi, după cum atestă unele documente.
La 25 ianuarie 1446 fiul lui Alexandru cel Bun, Ştefan, dăruieşte lui Mihail logofătul Vânătorii la Bistriţa, care este mai jos de Piatra lui Crăciun (Piatra Neamţ de azi); la 20 iunie 1453 Alexandru Voievod întăreşte lui Mihail logofătul şi fraţilor săi, Duma şi Tudor, Vânătorii. La 27 ianuarie 1580 Iancu Voievod întăreşte mănăstirii de pe apa Bistriţei ce se cheamă Vânători un sat, Dăneşti, şi o moară (M. Costăchescu, Documente moldoveneşti, vol II ). La 27 iunie 1547 Petru voievod întăreşte călugăriţelor de la Vânători satul Dăneşti (idem M. Costăchescu). În 1634 Moisă Movilă porunceşte dregătorilor din Piatra şi Vatmanului din Vânători să lase în pace oamenii posluşnici călugăriţelor de peste vale (Toma Bulat). La 3 mai 1662 Eustratie Dabija porunceşte Medemnicerului Neculai Buhuşi să cerceteze pricina dintre Mănăstirea Bistriţa şi Bisericani pentru hotarul satului Tătăruşi şi Brăşăuţi, care erau în hotar cu Vânătorii şi care aparţinea Mânăstirii Bisericani. La 2 iulie 1662, tot Dabija Voievod întăreşte hotărnicia satului Vânători care cuprinde: Cernegura până la Apa Calului, Poiana Mărtineştilor până la pârâul Topliţa, apoi până la obârşia Agârciei şi stabileşte ca strajă să o ţie împreună Vânătorii cu Brăşăuţii, pe rând cu săptămâna (document de la Dabija Voievod). Un document din 1883 glăsuieşte: „Satu Vânători a aparţinut de comuna Dumbrava Roşie, Plasa Muntele şi este situat pe ambele maluri ale râului Bistriţa, spre sud de comuna urbană Piatra. Are o populaţie de 251 de suflete, cu 74 capi de familie, 124 bărbaţi şi 127 femei. În acest sat se află o Biserică şi două mori. Se numeşte şi Vânătorii Pietrei. Până la 1883 forma o comună aparte împreună cu cetăţuia Petrodava, Cutul, Izvoarele, Poieni şi Văleni, locuitorii ocupându-se cu plutăria şi agricultura”.
Lucrări de restaurare: până în anii 1927-1928 nu se ştie nimic de eventualele restaurări; în 1928 biserica Vânători a fost reparată cu dania credincioşilor; în 1956 Reg. Bacău a acoperit biserica cu draniţă; în 1961- 1962 Departamentul Cultelor face o donaţie pentru unele reparaţi la interior şi exterior şi unele vopsitorii. În timpul păstoririi pr. Ioan Gherasim au avut loc unele reparații la sf. Biserică, s-a construit o nouă catapeteasmă și s- a construit o sf. Troiță la intrarea principală.
Începând cu luna iulie 2001, postul de preot paroh este ocupat de pr. Diacu T. Ştefan, care a continuat osteneala vrednicilor înaintaşi. S-a executat pentru Sfânta Biserică mobilier sculptat( străni, iconostase), s-a construit în cimitirul parohiei o frumoasă Troiţă ridicată în cinstea eroilor neamului. In anul 2002, parohia a cumpărat o bucată de teren în vecinătatea Sfintei Biserici, suprafaţă pe care s-a construit o frumoasă casă parohială. La fiecare dintre intrările principale în parohie( dinspre est şi dinspre vest) s- au ridicat două Troiţe, sfinţite la vremea respectivă cu un sobor de preoţi. In anul 2006, parohia noastră a aniversat 230 de ani de la ctitorire şi pentru a întâmpina şi a serba cum se cuvine acest eveniment, am deschis un şantier de renovare şi pictare a prăznicarului. De asemenea , tot cu acest prilej, s-a editat un pliant care să pună în valoare vechimea şi frumuseţea Bisericii noastre. Deşi încărcată de ani, şi modestă, Biserica noastră se află într-o stare foarte bună şi este permanent împodobită şi frumoasă ca o adevărată „mireasă” a lui Hristos.
Parohia noastră este considerată urbană dar credincioşii noştri se consideră ”oameni de la ţară”, cu posibilităţi materiale mici, dar cu suflet mare şi cu frică de Dumnezeu. Atunci când a fost cazul,(colecte, ajutoare), au răspuns prompt solicitărilor ce le-am făcut, prin aceasta fiind alături de cei în suferinţă. În activitatea pe care o desfăşurăm suntem sprijiniţi îndeaproape de membrii Consiliului şi Comitetului Parohial şi de toţi credincioşii parohiei. Din punct de vedere etnic, in parohie avem numai câteva familii de romi(12) cu care credincioşii convieţuiesc in mod paşnic. In parohie avem numai 3 familii de altă confesiune şi anume una de adventişti şi două de penticostali. Nu există probleme din acest punct de vedere.
După statistica parohiei, avem 35,40 % pensionari şi văduvi, iar dintre tineri şi nu numai, majoritatea sunt plecaţi în străinătate, la muncă. Ca în mult alte parohii, starea materială a credincioşilor nu este cea mai bună, dar sunt apropiaţi de Sfânta Biserică şi de noi, ca slujitori ai Bisericii.
Ne bucurăm de modeste dar frumoase realizări tocmai datorită dragostei şi ataşamentului lor faţă de Sfânta Biserică.
Dacă cineva se îndoieşte de cele ce am afirmat aici, este invitat să „calce pragul” parohiei noaste şi să se convingă, împărtăşindu-se de liniştea duhovnicească degajată de modesta dar minunata noastră Biserică, martoră a două veacuri şi jumătate de istorie, aşezată, cum spuneam la început, sub un dâmb, pe partea dreaptă a şoselei ce iese din Piatra Neamţ spre Bacău.
Binecuvântează şi sfinţeşte Doamne pe cei ce iubesc podoaba Casei Tale.
